La Notizia///////////////////
/////////////////di Tonino Bussu

////////////////////////////

Sa Die de sa Sardigna in Onieri

////////////////////////////

S'amministratzione cumonale de Onieri, grassias puru a s'azudu de sa Regione sarda, dominica 5 de maju at a festare Sa Die de sa Sardigna chistionande de sos fatos capitaos in Sardigna a fine de su '700 pro arribare a pustis a sa situassione de sa Sardigna de oje chi, a pustis de 65 annos de autonomia, de Istatutu Ispeciale, cheret sa riforma de s'istatutu e totu.
S'atopu pro chistionare de custos temas s'at a fàghere a sas chimbe de bortaedie in su salone Soloai, inube s'at a comintzare cun su saludu de su sindicu Stefania Piras e de s'assessore cumonale a sa Cultura Daniela Daga e s'at a sighire cun sas relatas de Paula Mereu, chi at a faveddare de su "28 aprile tra atacu de sos franzesos e motos contr'a su feudalesimu", e de Tonino Bussu chi at a tratare su tema "Dae sa Fusione Perfeta a s'Istatutu Ispeciale e riforma de sa Regione sarda".
Ant a cungruire sa serada sos tenores de Onieri Santa Rughe e su Tenore Onieresu.
Sos temas sunt de grandu importu ca Sa Die de sa Sardigna dae un'annu a s'àteru est permitinde de connòschere menzus s'istoria de sa Sardigna e su prus sos fatos capitaos a fine de su '700 in su tempus chi in Franza bi fit istada sa 'Rivolutzione Frantzesa' e sas ideas rivolutzionarias de sa Franza che sunt arribbadas finas in Sardigna inuve bi fit su matessi un'ancien régime, chi sos sardos ant identificadu in su feudalesimu chi sos aragonesos aiant impostu a sa Sardigna dae su 1324, in su mamentu de sa concuista de s'isula, e chi est addurau finas a su 1836.
A fine '700 sos sardos ant fatu una lota contr'a su feudalesimu, guidaos dae Giomaria Angioy, chircant de che canzellare su regime feudale, ma perdent sa gherra e imbetzes sos feudatarios s'aforticant e iscadenant una lota contr'a sos patriotas punindelos, ingalerandelos, torturandelos e cundennandelos a morte ca aiant gherrau contr'a su feudalesimu.
E de custos patriotas bastat a ammentare, a parte Giomaria Angioy chi at a mòrrere in esiliu in Franza in su 1808, Frantziscu Cilloco chi at tentau, in su 1802, de sollevare sa Gaddura e est istau arrestau e impresonau in sa galera de Santu Lenardu de Tàtari. Da ive est istau trazau a sa furca e impicau. A pustis mortu est istau decapitau e sa conca sua est istada appicada in sas giannas de sa tzitade e fata bìere a totus sos tzitadinos. Su restu de su corpus suo est istau brusiau e sas chisinas ispartas a su ventu.
Un'ateru amigu de Angioy, su pride Frantziscu Sanna Corda, chi paris cun Frantziscu Cilloco fint incorazande sos gadduresos a si ribellare, est mortu gherrande in Longosardo(Santa Teresa de Gaddura).
Custos sunt duos patriotas tra sos tantos sardos chi ant apozau Giomaria Angioy de sos cales sos sardos si depent ammentare.
Ma in s'atoviu de dominica in Onieri s'at a faveddare puru de s'istoria sarda de s'Otichentos, de cando sos sardos ant dimandau a su re Carlo Alberto de pòdere rinunciare a su Regnum Sardiniae, a su Parlamentu sardu, sos Istamentos, e difatis in su 1847, su re atzetat sa Perfetta Fusione de sa Sardigna a sos regios Istados de sa Terrafirma, sa Terramannesa.
E s'at a faveddare puru de sa chistione sarda, de sa naschida de sas ideas autonomistica e federalistica, de sas lotas pro s'autonomia in su Novichentos, de sa naschida de sa Regione Sarda e de s'Istatuto Ispeciale.
Ma s'at a chistionare de su superamentu de s'istatuto, de sa naschida de sos moimentos identitarios e natzionalitarios, de sas lotas pro sa limba sarda e de sa riformas de s'istatutu pro arribare a su federalismu e a sa soverania de sa Sardigna.
Medas duncas sunt sos temas de s'istòria de eris e de oje chi in Onieri s'ant a discutere dominica chimbe de maju pro meritu de s'amministratzione cumonale e cun s'azudu de sa Regione sarda.
(01-05-2013)